Extract de rășina Mumie
Atestări și cercetări
În medicina antică, extract de răşina Mumie era considerată unul dintre cele mai complexe şi eficiente produse medicinale.
Cunoscutul filosof şi medic Avicenna (980-1037) a denumit această răşină “un produs medicinal perfect şi extrem de complex” (Canon al Ştiinţei Farmaceutice). De aproximativ 3000 de ani răşina Mumie este utilizată cu succes în peste 50 de afecţiuni în Tibet, Nepal, Iran, India, Siberia, Asia Centrala, Afganistan.
În antichitate
Hipocrate (460-377 i.Hr.), Aristotel (sec. IV i.e.n), Galen (sec. al II-a), Avicenna (sec. al X-lea), Beruni (sec. al X-XI-lea), Muhammed Arzni (1735), Muhammed Shirazi (1762), Sadik Razavi (1885) şi mulţi alţii au folosit cu succes produsul Mumie în afecţiuni precum: fracturi costale, artrita, gastrite, ulcer, afecţiuni ale tractului gastro-intestinal, astm, bronşită, afecţiuni ale sistemului nervos, impotenţă, sterilitate, afecţiuni ale sistemului cardiovascular etc. În capitolul 90 al tratatului tibetan medicinal GYU-SHI (sec IX. e.n.), care e considerat baza medicinei tibetane, răşina Mumie e considerată ca fiind cel mai eficient remediu în întinerirea şi regenerarea corpului fizic (în această direcţie există un proverb oriental: “rasina Mumie ne prelungeşte viaţa şi ne salvează de la moarte”), iar într-unul din comentariile la tratatul GYU-SHI, extract de răşina Mumie este numită “nectarul celor 5 elemente fundamentale ale naturii: pământ, apă, foc, aer şi eter”.
În perioada moderna
…s-au efectuat numeroase studii şi aplicaţii, cu rezultate mai mult decat surprinzătoare, în diverse laboratoare şi spitale din Kyrgyztan, Rusia, Turcmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, de către profesori universitari şi doctori în ştiinţe medicale, precum Sakirov, Altamasev, Abdurahmanov, Kozlovskaya, Korciubekov ş.a. Unii savanţi au ajuns la concluzia că extract de răşina Mumie este chiar mai puternică decât ginsengul ca efect de energizare, regenerare şi de mărire a potenţei sexuale.
Experimente
Iata doar cateva dintre experimente realizate cu extract de rasina Mumie:
Abdurahmanov (1970) a testat proprietăţile curative ale răşinei Mumie la 12 bolnavi de colită cronică. S-a administrat câte o doză de 0,2 gr. o dată pe zi timp de 10 zile la rând. Simptomele de bază ale afecţiunii au dispărut în majoritatea cazurilor după 4-5 zile, iar în celelalte cazuri după 10 zile de administrare.
T. M. Shamshina şi S. I. Ghershkalov (1969) au testat răşina Mumie în cazul unor defecte ale ţesutului organelor sexuale feminine (răni pe colul uterin şi pe pereţii vaginali). Pe suprafaţa afectată s-a pus un tampon înmuiat în soluţie cu Mumie. După o zi rana se curăţase foarte bine, iar după 3-4 zile era complet curată. Începând cu ziua 5-6 s-a observat un început de epitelizare. Cura a mai durat timp de 6-10 cicluri. În cazul tuturor bolnavilor refacerea completă a pielii s-a petrecut la sfârşitul a 2-3 săptămâni.
Prof. V. I. Kozlovskaya, doctor în ştiinţe medicale, a utilizat răşina Mumie pentru bolnavi ce sufereau de afecţiuni ale nervilor periferici din sistemul locomotor, respectiv: radiculită, nevrodermită, plexită, nevralgie. Cura s-a făcut sub formă de masaj cu soluţie de răşina Mumie timp de 3-5 minute, aplicat asupra părţilor afectate ale corpului. S-a observat că după masaj a scăzut senzaţia de inflamaţie a muşchilor, a dispărut senzaţia de durere şi mâncărime, iar toate celelalte simptome ale afecţiunii respective au dispărut în primele 3-5 zile ale tratamentului. La finalul curei s-a constatat refacerea completă a bolnavilor.
În armata rusă, în cadrul unui program de pregătire fizică, s-a observat că extractul de răşină Mumie are ca efect creşterea masei musculare cu 10%, mărirea capacităţii de efort cu 25% şi scurtarea perioadei de refacere cu până la 30 %.
În noiembrie 2006 s-a descoperit de către savanţii de la Institutul de Chimie “I. V. Nikitin” din Tadjikistan, că răşina Mumie conţine în stare naturală amnezină – o substanţă care are o puternică acţiune neuroleptică, folosită frecvent în tratarea afecţiunilor psihice. Această substanţă se obţinea doar pe cale artificială şi era general acceptat faptul că nu există în stare naturală.
Cercetările asupra acestui dar al naturii continuă.
